“ Era mic, neinsemnat, luat de toti in batjocura, nebagat in seama de nimeni, dar totusi avea ceva aparte care il deosebea de restul oamenilor: ii placea sa scrie.Azi o fraza, maine un paragraf intreg, in fiecare zi cuvintele deveneau mult mai puternice, frazele se ridicau ca un zid impenetrabil in fata berbecului reprezentat de cuvintele injositoare ale celor multi.Cu cat cuvintele se inchegau mai bine cu atat gandurile lui erau mai limpezi, ideile mai pline de continut.Acum ramane de vazut daca respectivul si-a dus la bun sfarsit misiunea, aceea de a rezista, de a nu cadea sub greutatea propiilor cuvinte. „