Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara
Facultatea de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului
Specializarea Ingineria Mediului
COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI
PROIECT DE AN
Tg-Jiu
Profesor Indrumator: Student: Cojanu Gabriela-Adriana
Dr.Ing.Lucia Nedelcu Grupa : 7401

Continutul proiectului:
A. Piese scrise:
Cap. I –Tema proiectului
Cap. II –Rezumat analitic
Cap. III –Date de baza
Ø Eroziunea in suprafata
Ø Eroziunea in adancime
Ø Alunecari de teren
Cap. IV – Evaluarea impactului degradarilor
Cap. V – Solutii ingineresti pentru controlul degradarilor
Ø Lucarari in intreg bazinul hidrografic
Ø Lucrari pentru controlul eroziunii in suprafata
Ø Lucrari de stabilizare a albiei cu eroziune in adancime
Cap. VI– Eficenta tehnica a proiectului
Cap. VII– Eficenta economica
Cap. VIII– Gestionarea mediului in timpul executiei lucrarilor
Cap. IX– Masuri de atenuare a efectului proiectului
Cap. X– Plan de supraveghere a perimetrului pe perioada exploatarii
B.Piese desenate:
I. Plan de situatie la scara 
II. Plan cu propuneri de lucrari la scara 
III. Profil longitudinal sinoptic
Cap. I Tema proiectului
Se cere elaborarea unui studiu de impact al aluviunilor asupra factorilor de mediu din bazinul hidrografic Sadu.Bazinul hidrografic este situat la 5 Km Nord fata de orasul Tg-Jiu,jud.Gorj.
Aluviunile sunt generate de procesele de degradare prezente in bazinul hidrografic: eroziunea in suprafata,eroziunea in adancime si alunecarile de teren.Lucrarile proiectate vor atenua efectele negative induse de procesele mentionate.Schema de amenajare se justifica tehnic,ecologic,economic.
Cap. II Rezumat analitic
2.1 Scopul proiectului:
Se urmareste limitarea pierderilor de sol provocate de eroziunea in suprafata ,stabilizarea albiei cu eroziune in adancime si valorificarea terenurilor cu alunecari.
2.2 Utilitatea publica a proiectului:
Amenajarea va asigura o agricultura profitabila, productii stabile
si evitarea pagubelor prezente in perimetru.
2.3 Necesitatea proiectului:
Comunitatea locala a constatat reduceri de productii,cresterea frecventei inundatiilor,determinarea unor cai de comunicatie.In aceste conditii s-a decis comandarea proiectului.Localnicii se obliga sa nu distruga lucrarile si sa aplice bunele practici agricole.
Cap. III Date de baza
3.1 Date de baza pentru versantii cu eroziune in suprafata
Ø Vegetatia;
Ø Solul;
Ø Clima;
Ø Relieful;
Ø Activitatea umana.
La fiecare data de baza intereseaza:
Ø Date de obtinut
Ø Surse de informare
Ø Mod de redactare a datelor
Ø Utilitatea datelor
Studiul vegetetiei
1.Date de obtinut :
Ø Structura folosinta
Ø Structura asolamentelor pe arabil
Ø Valoarea factor C
2.Surse de informatie :
Intr-un proiect real informatiile se obtin de la OCOT (Oficiul de Cadastru si Organizarea Teritoriului) si autoritati locale.
In proiectul de an se utilizeaza date impuse prin tema.
Pentru factorul C se foloseste “Indrumatorul de proiect CES” (pag.23,tab.1.9.)
3.Mod de redactare a datelor :
Pentru structura folosintelor se completeaza tabelul intitulat « Repartitia perimetrului pe categorii de folosinta ».
Structura folosintelor inseamna tipurile de folosinte existente si proportia in care este prezenta fiecare folosinta in interiorul perimetrului.( Tabelul 1.10, pag. 23 si 24 indrumator)
Masurarea ariilor folosintelor se poate face prin trei metode:
Cazul 1: Se foloseste calculatorul cu programul ACAD LAND.
Se scaneaza planul si aria fiecarei s.o.r. rezultand folosind programul.
Cazul 2: Se foloseste hartia milimetrica si se numara
continuti in fiecare s.o.r.

Cazul 3: Se foloseste planimetrul polar:



O citire este alcatuita din patru cifre.
Ele se citesc in raport de un reper.
Pentru prima cifra reperul este deasupra discului orizontal.
Pentru a doua si a treia cifra reperul este zero de la baza scaritei fixe.
Un planimetru are:
- disc orizontal;
- rotita verticala inregistratoare;
- scarita fixa.

Repartitia perimetrului pe categorii de folosinta folosinte :
Tab. Nr.1
| Folosinta | Suprafata (ha) | Suprafata (%) | Observatii |
| Agricole |
| Arabil(A) | 30,62 | 11.38% |
|
| Pasuni(Ps) | 50,25 | 18,67% |
|
| Fanete(Fn) | 45,87 | 17,05% |
|
| Livezi(Lv) | 87,02 | 32,34% |
|
| Total agricol | 213,76 | 79,44% |
|
| Neagricole |
| Paduri(Pd) | 48,75 | 18,12% |
|
| Drumuri exploatate(De) | - | - | - |
| Intravilan | - | - |
|
| Constructii(Co) | - | - |
|
| Ape, balti | 4.45 | 1,65% |
|
| Tufarisuri(Tf) | - | - |
|
| Alte folosinte | 2,125 | 0,79% |
|
| Total neagricol | 55.325 | 20,56% |
|
| Total perimetru (I+II) | 269,085 | 100% |
|
Studiul solului
1.Date de obtinut :
Ø Tip genetic de sol
Ø Tipuri de degradari
Ø Texturi
Ø Grade de eroziune
Ø Valoarea factor S
2.Surse de informatie :
Intr-un proiect real primele patru categorii legate se obtin de la OSPA(Oficiu de studii pentru pedologie si agrochimie).
In proiectul de an se folosesc date impuse prin tema cu exceptia tipului genetic de sol.
Tipul genetic de sol se determina din “Atlasul climatologic” .
Factorul S se determina din “Indrumatorul de proiect CES”(pag.
si
).
3.Mod de redactare a datelor:
Ø Pentru tipul genetic de sol –din materialul bibliographic a rezultat ca la Nord de orasul Tg-Jiu tipul de sol este brun.
Ø Pentru tipuri de degradare – In urma cartarii degradarilor din perimetru au rezultat trei unitati de sol:
§ US1 - prezinta eroziune in suprafata de diverse grade ; aria sa este de ha
§ US2 - este afectata de eroziune in adancime ; albia ravenei ocupa in plan 2,125 ha
§ US3 - este caracterizata prin alunecari semiactive; ele sunt prezente pe ha.
Ø Pentru redactarea punctelor 3,4 si 5 se foloseste modelul din indrumator- tabelul1.8 pag. 22.
Factorul « S » reprezinta rezistenta tipului de sol la eroziune. El se numeste factor de erodabilitate. In Romania S=(0,6-1,2). Fiecare valoare depinde e tipul de sol, gradul de eroziune si textura.
Repartizarea suprafetei bazinului hidrografic Sadu pe clase texturale si grade de eroziune
Tabel Nr.2
| Tipul genetic de sol | Clasa texturala | Gradul de eroziune | Suprafata | Factorul« S » |
| (ha) | (%) |
| Brun | Grea | Slaba | 83,5 | 31,03 | 1 |
| Medie | Puternica | 185,585 | 68,97 | 1 |
4.Utilitatea studiului :
Factorul « S » se foloseste la prognoza pierderilor de sol si dimensionarea unor lucrari.
Texturile sunt utilizate pentru obtinerea coeficientului de scurgere si dimensionarea unor lucrari.
Tipurile de degradari permit localizarea proceselor specifice bazinului hidrografic, ceea ce conduce la alegerea corecta a solutiilor adecvate de lucrari.
Studiul climatic
1.Date de obtinut:
Ø Valoarea coeficientului
Ø Numarul zonei de intensitate pluviala
Ø Precipitatii medii multianuale
2.Surse de informatie :
Ø
-se foloseste indrumatorul pag. 9, fig.1.3.
Ø numarul zonei de intensitate pluviala-se foloseste indrumatorul pag.39, fig. 2.2.
Ø precipitatiile medii multianuale se iau din Atlasul climatologic.
3.Mod de redactare a datelor :
Ø
reprezinta capacitatea ploilor de a declansa si a intretine pericolul de eroziune. Pentru orasul Tg-Jiu
este 0,14.
Ø In Romania exista 19 zone de intensitate pluviala obtinute din prelucrarea pluviogramelor. Orasul Tg-Jiu este in zona numarul 11.
Ø Precipitatiile medii multianuale corespund altitudinii si pozitiei geografice a perimetrului sunt de -
mm.
4.Utilitatea studiului :
Ka se foloseste in modelul de prognoza a pierderilor de sol.
Numarul zonei de intensitate pluviala contribuie la determinarea marimii intensitatii ploii de calcul, respectiv a debitului scurgerii maxime..
Precipitatiile multianuale sunt necesare pentru alegerea tipului de lucrari, de regularizare a scurgerii pe versanti (lucrari de stocare a apei sau de evacuare dirijata a apei).
Studiul activitatii umane
1.Date de obtinut :
Ø Tipul de proprietate
Ø Factor Cs
2.Surse de informatie :
Ø Pentru proiectul real informatiile se obtin de la OCOT – informatii despre proprietar.In proiectul de an se folosesc date impuse prin tema.
Ø Pentru factorul Cs se foloseste ca sursa bibliografica “Indrumatorul de proiect CES” (pag. 25, tab.1.12. ).
3.Mod de redactare a datelor :
In perimetru exista doua tipuri de proprietati:
§ Proprietate individuala-arabil, vii, livezi;
§ Proprietate comunala-folosinte:paduri, fanete, pasuni.
Factorul Cs reprezinta sintetic influenta activitatii antropice asupra pierderilor de sol. Se lucreaza in ipoteza absentei masurilor antierozionale si a executiei lucrarilor pe directia liniei de cea mai mare panta.In aceste conditii Cs =1,0.
Relieful
1.Date de obtinut:
Ø