Ne-am modernizat şi noi într-un sfârşit. Cică!... După apariţia emotivă a tonomatelor Coca Cola şi a erorilor acestora în staţiile de metrou, au apărut şi „aparatele” întâlnite de unii dintre noi la tot pasul în capitalele europene. La fel ca în primul caz şi acestea sunt la fel de emotive şi aşteaptă nerăbdătoare în culise pentru a primii semnul de ieşire pe scena mare a staţiilor de metrou. Suc, apă minerală, apă plată, sandviciuri, snacksuri, popcorn, jeleuri şi alte cele. Până aici totul mi se pare ok, chiar de bonton. Lucrul care m-a determinat să scriu acest articolaş-a fost apariţia tonomatelor de Red Bull în staţia de metrou Piaţa Romană (şi poate şi în alte părţi...). Instalarea acestelor minunate tonomate de rahat (cunoscut fiind efectul laxativ al consumatelor energizante) tocmai într-un spaţiu care nu îţi oferă nici cea mai mică posibilitate de a merge la o toaletă publică. Dacă aveţi pofte sado-masochiste puteţi alege energizant cu sau fără zahăr în funcţie de preferinţă. Pe lângă asta preţurile întâlnite aici sunt puţin mai mici degât în alte părţi...Ce e de făcut?

Vă propun să ne mutăm cu toţii în subteran, este cald, nu trebuie să plătim decât 2 lei pentru a avea acces, paziţi suntem, informaţia ajunge uşor prin intermediul ziarelor, ne putem plimba, putem mânca, ne putem face nevoile biologice pentru că avem şi ajutor...după cum spuneam mai sus! 

Nu vi se pare ciudat? Nu vi se pare că este prea mult?

Dedicaţie pentru lic. G. Călinescu

Asta vroiam să vă spun...că nu-mi mai place nimic. Ma duc la şcoală ca să fac nimic...TRIST!!! dar este opinia mea şi a tuturor colegilor mei. Şcoala pentru noi înseamnă descoperirea unor catastrofe (gen profa de geografie care a zis că romanele MARA şi Baltagul se încadrează în curentul literar MISERUPISM, iar în opinia doamnei,  Maytrei de M. Eliade se încadrează în Budism) şi pentru a ne întâlni cu colegii. În momentul de faţă sunt total repulsiv. Apropo! M-am săturat şi de profa de engleză care este atât de senilă încât zice că eu nu am mai venit la ora ei de nu ştiu când şi eu de fapt am 3 absenţe, m-am săturat să-mi ameninţe colegii cu doiuri pe care nu le-a dat niciodată, m-am săturat să o aud că-i ameninţă cu ascultatul şi până să termine fraza uită că aia au făcut ceva, m-am săturat şi de doamna PALADE care este un stres permanent pentru toată şcoala cu excepţia prietenelor ei (bibliotecara, Doamna C-tin - o altă bombă de prof şi încă vreo 2-3 specimene) care o alintă CHIVA (de la Paraschiva) şi care chiar se crede deşteaptă şi utilă...FALS, îi trebuie doar o pensie şi un bilet de avion către Honolulu pentru că acest specimen înbolnăveşte lumea şi distruge personalităţi, este o babă expandată şi nesuferită, cu crize de personalitate şi tot tacâmul. Da! sunt nebun, pesimist, orgolios, perfecţionist, berbec, încăpăţânat, repulsiv la prostie, alergic la superficialitate, aroganţă şi incompetenţă şi mă simt bine…

PS_ Vă urez un “bine aţi venit!” în bordelul nostru…şcoala!

PS2: Nu mai sufăr la fel de tare ca săptămâna trecută când mă gândesc că termin liceul.

Am primit un comentariu de la o stimabila cititoare care ne ura noua, celor de-a 12-a multa bafta in a invata pentru bac dupa programa si sa nu ne mai gandim la cele nu stiu cate variante propuse de minister.

Este adevarat, si sunt de acord cu tine dar eu am urmatoarea intrebare. De unde am eu certitudinea ca in cele "n" variante voi gasi doar chestiile din programa? Nu-i asa ca trebuiesc studiate toate pentru a vedea acest lucru si pentru a ma convinge de anumite lucruri? De ce ma tem de balbaiala lor, a celor "mari si puternici" pentru ca vor continua asa pana in ultima clipa si se vor razgandi sau vor mai aduce vreo modificare asa cum au facut mereu... Ce zici? Ai dat bac/ul?Cand?

PS: Ma streseaza variantele acestea pentru ca odata aparute vor fi obiectul de manipulare al profesorilor de profil(bac) la orice pas.

Te astept sa-mi povestesti!

Fericire, extaz, entuziasm, derdeluş, lopeţi, claxoane, accidente, bulgări, lanţuri, cauciucuri, bâlbe, trenuri, sare, pluguri, primari, ADP, sărbători(nu-i musai) - această listă este o mică parte din întregul meniu aigurat de zăpada care are tupeul să mai cadă şi în România. A nins, chiar a nins, a nins o noapte întreagă şi România doarme zgribulită sub troiene. Dimineaţă, forfotă mare, tot românul iese la zăpadă, unul îşi curăţă maşina aruncând toată zăpada în drum pentru că i se pare că nu-i destulă, altul, fericit că a venit iarna şi este prima zăpadă din viaţa lui se bucură şi se aruncă ca un nebun prin ea, altul, cu funcţie, dă interview-uri jurnaliştilor, asigurându-i pe români că totul va fi bine şi tot aşa, circul continua. România a fost, este şi va fi ţara tuturor posibilităţilor, ţara în care mor oameni vara pentru că este prea cald şi nimeni nu poate avea grijă de ei, oameni care mor iarna pentru că ambulanţa nu poiate ajunge la ei, oameni care stau ore în şir în trenuri paralizate de frig pentru că sistemul care ajută macazurile să funcţioneze a îngheţat, oameni care stau cu zilele în aeroportul internaţional al României pentru că avioanele nu pot decola din cauza zăpezii. De asemenea România este ţara în care oamenii "cuveniţi" sunt revoltaţi primăvara şi vara că nu va exista recoltă pentru că nu a nins şi nu au fost destule precipitaţii. România este ţara în care nimeni nu ştie ce vrea, ţara în care fiecare îşi dă cu părerea în funcţie de împrejurări, este ţara incertitudinii, este ţara nimănui. Dragii mei doctori în agricultură, jurnalişti pricepuţi la toate, analişti politici luminaţi de divinitatea, primari plini de promisiuni, a venit iarna şi nu mai zice niciunul nimic. Sunteţi la pământ. Sunteţi locuitorii ţării în care iarna este la fel ca vara, la fel ca toamna, este ţara pe care a-ţi făcut-o să arate şi să pută ca o varză murată. Tot respectul pentru voi lingviştilor.