| |
« Ianuarie 2009
| L | M | M | J | V | S | D |
| | 1 | 2 | 3 | 4 |
| 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 |
| 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 |
| 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 |
| 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 | |
|
|
01 Octombrie 2008 20:42
“
Am zis ca de luni ma las de fumat. Usor de zis, dar greu de facut. Chiar daca am folosit Nicorette atat plasturi cat si guma de mestecat, inca nu am reusit sa ma las. Si nu ca nu ar fi fost bune plasturii sau gumele, ba din contra, sunt foarte bune, dar trebuie sa ai si putina vointa si se pare ca la mine cam lipseste asta. Totul e bine si frumos, pana ce ajung acasa de la servici, si vad tigarile lui taica-miu in bucatarie, sau pe a lu' sora-mea in baie si gata, deja simt ca buza imi i-a foc, mainile imi tremura si fara sa imi mai asculte comanda mea se duce direct catre pachetul de tigari. Cred ca singura solutie ar fi sa ma izolez undeva, unde sa nu mai apara tentatiile. Ceva progrese tot am facut, pt ca inainte fumam peste 30 de tigari/ zi, acuma sa zic ca fumez maxim 10. Dar eu am vrut sa le las cu totul nu sa le mai raresc. Inca ma lupt in continuare cu viciul asta, dar inca nu stiu cine va castiga. Zic ca eu voi castiga, dar dupa primele 3 zile sunt cam dezamagit de rezultate. La servici nu fumez si nu am nici o problema, in afara de faptul ca uneori mi se dezlipeste plasturele. Problema e acasa, oricata guma as mesteca, oricate bomboane mentolate as rontai, cum vad tigarile deja parca imi arde retina. Sambata plec la Sibiu, poate ca acolo voi reusi pt ca voi fi inconjurat de persoane care nu fumeaza, dar duminica ma intorc si parca vad ca luni iarasi o iau de la capat. offff :((
„
Comentarii:
0
|
Trackback: 0
|
29 August 2008 16:15
“
Si totusi inca ma gandesc la Andra, nu stiu de ce, dar ma gandesc. Probabil ca am tinut la ea si am crezut mult in ea, in visele si planurile de viitor ce si le facea alaturi de mine. Ma gandesc oare ce s-a intamplat? Totul s-a schimbat cu 180 de grade in numai 3 saptamani. Ieri m-am hotarat sa sterg toate mesajele ei din telefon, dar le-am si recitit inainte sa le sterg. Am ramas uimit cat de repede se poate schimba sentimentele unui om, asta doar daca le-a avut. Sunt dezamagit, dar cel mai mult sunt dezamagit de mine, ca sunt prea slab si cred prea mult in oameni. Azi voi pleca la Piatra Neamt poate ca asa voi trece mai usor peste asta.
„
Comentarii:
0
|
Trackback: 0
|
01 Decembrie 2008 23:48
“
Saptamana trecuta fiind in concediu, m-am gandit sa plec putin, si cum treceam printr-o perioada destul de framantata in sufletul meu, dar mai ales pe plan spiritual, am hotarat sa fac niste vizite pe la manastirile din modova, poate ca acolo imi voi gasi linistea si poate ca voi gasi niste raspunsuri la unele intrebari care ma bantuiau mereu. Si asa m-am urcat in masina si am plecat catre Tg Neamt, stiind ca acolo sunt multe manastiri destul de renumite si totodata incarcate de istorie. M-am cazat in Tg Neamt o noapte, iar dimineata am pornit increzator sperand ca toata perioada asta neagra va lua sfarsit. Am inceput cu manastirea Neamt, si am continuat cu Secu, Sihastria, Agapia, Varatec si sfarsind cu Horatia. Acum nu stiu sa zic daca dupa acest pelernaj, am gasit acele raspunsuri pe care le cautam, dar am observat ca incepe sa nu imi mai pese de nimic, nu imi mai pasa de problemele care ma chinuiau, si incep sa ma simt putin usurat, dar nu mult, putin de tot. Din punct de vedere turistic circuitul pe care l-am facut a fost ceva superb. Am vizitat unele manastiri foarte vechi, si amplasate intr-un cadru natural superb, mai ales man. Sihastria si man. Horatia. Sunt atat de izolate, atat de departe de lume, ascunse in mijlocul padurii, o padure cufundata in liniste, acoperita de o mantie alba de zapada, un alb incredibil de alb, chiar a fost superb. Am mers acolo cu sperante, si inca mai sper si acuma ca totul se va rezolva, ca totate framantarile mele se vor termina odata si-odata. Sper.....
„
Comentarii:
0
|
Trackback: 0
|
16 August 2008 23:03
“
Azi m-am hotarat sa nu o mai sun sa nu ii mai dau nici un semn de viata. Dar seara m-a sunat ea si a inceput sa imi reproseze ca o relatie nu se tine doar cu cuvinte frumoase si fara sa nu ii trimit macar un sms, ca mie asa imi pasa de ea incat daca nu suna ea nu sun nici eu. Nu stiu ce sa mai cred, oare toate suspiciunile mele erau doar in imaginatia mea, sau asta a fost doar un motiv pentru a ne desparti, cu toate ca inca nu a pus problema asta. Dar nu cred ca imaginatia mea imi joaca feste pentru ca sunt multe lucruri care nu se potrivesc, sunt multe minciuni pe care le-am descoperit, adevarat sunt minciuni mici dar tot minciuni se numesc. Oare chiar ii pasa de mine sau doar se joaca cu mine. Acum doua saptamani puteam baga mana in foc ca ma iubeste si chiar mi-a demonstrat asta, dar dupa inmormantare cand am citit in ziar ca familia plus F(fostul ei prieten) e trecut ca ginere, adica sotul ei, nu mai sunt sigur ca ma iubeste asa cum zice ea si doar probabil ca sunt doar un colac de salvare pentru singuratate, avand in vedere ca F lucreaza in norvegia. Zau, nu stiu ce sa mai cred, poate e doar imaginatia mea de vina. Poate....
„
Comentarii:
0
|
Trackback: 0
|
31 Iulie 2008 21:36
“
Azi de dimineata am primit o veste proasta. A murit mama prietenei mele, iar vestea asta a reusit sa ma dea peste cap. Imi musc zabala de ciuda ca nu pot sa fiu alaturi de ea, dar ea a zis ca nu e nevoie sa merg si eu acolo. Ma doare sufletul cand vb cu ea la telefon si o aud cum plange. M-am gandit sa mergem dupa inmormantare la bunicii mei din Lacu Rosu, poate ca asta o va ajuta sa treaca peste durerea asta. As vrea sa ma ma mut in pitesti, dar e atat de greu sa imi gasesc ceva de lucru acolo, ca sa nu mai zic de un transfer, dar poate ca intr-o zi visul asta mi se va indeplini. Maine am zi libera si poate o sa reusesc sa merg cu masina la reparat, dar eu as fi vrut sa fiu alaturi de ea.
„
Comentarii:
0
|
Trackback: 0
|
01 August 2008 18:04
“
Greu trece ziua de azi. Azi a fost inmormantarea memei prietenei mele, iar eu am stat acasa si i-am respectat dorinta. Uneori ma intreb de ce nu a vrut sa fiu alaturi de ea in clipele astea? Poate ca intr-o zi voi afla raspunsul. Totusi e foarte greu cand stiu ca ea sufera atata, ma agit prin casa si nu imi gasesc locul. Sper sa treaca cu bine peste durerea asta.
„
Comentarii:
0
|
Trackback: 0
|
05 August 2008 22:59
“
Nu stiu ce sa mai cred despre viata asta. Mereu imi joaca feste, de parca eu as fi pacaliciul mondial. Acuma incep sa inteleg de ce iubita mea nu a vrut sa fiu alaturi de ea la inmormantarea mamei ei. Am fost sambata pe la ea si am incercat sa ii alin suferinta. Dar cand sa plec, intimp ce ea era la baie eu incercam sa imi ocup timpul cu ceva si am luat un ziar si am inceput sa il rasfoiesc si am ajuns la rubrica decese. Intr-un anunt scria asa: teodor,sotul, amalia fica, flavius ginere!!!!!!!!!!! anunta deceseul etc etc. Adica flavius (fostul ei prieten, din cate mi-a zis ea) e trecut acolo ca ginere. Nu stiu ce sa mai cred, adica persoana pe care o iubesc si care imi zice ca ma iubeste sa joace rol dublu sau e maritata si eu nu stiu. Inca nu am avut curajul sa ii cer explicatii si nu stiu cand sa prind momentul ca sa o intreb. Simt ca ma prabusesc. De ce oare toate astea mi se intampla mie? De ce?
„
Comentarii:
0
|
Trackback: 0
|
06 August 2008 18:07
“
Nu stiu ce sa mai fac. Nelinistea ma cuprinde din nou. Prea multe minciuni din partea persoanei care zice ca ma iubeste. Inca nu imi pot sterge din minte articolul din ziar ce l-am vazut si l-am scris in jurnalul de ieri. Problema ca nici nu am curaj sa o intreb ce era cu acel articol, probabil ca nici nu e momentul din cauza ca ea abia si-a ingropat mama, dar nici eu nu pot trai in minciuna. Trebuie sa clarific situatia, dar nu stiu cand. :(
„
Comentarii:
0
|
Trackback: 0
|
08 August 2008 23:23
“
De asta simt ca am parte, numai de minciuni. Prietena imi zice ca azi vine la mine, dar la amiaza imi zice ca nu mai poate veni ca are mult de lucru si lucreaza si maine asa ca nici eu nu pot sa merg la ea ca va fi ocupata toata ziua. Mi se pare ca e cam cusuta cu ata alba povestea asta. Temerea mea ca ea doar se joaca cu sentimentele si cu sufletul meu devine din ce in ce mai puternica. Sunt un las ca nu clarific lucrurile, mi-e frica de raspunsul pe care il voi primi cu toate ca il stiu de dinainte, dar totusi mai exista o speranta infima ca nu e asa. Sunt un mare prost ca pun suflet in toate relatiile si mereu ma ard. Ma simt folosit si asta doare cel mai mult. Acum o saptamana tremuram de emotie stiind ca isi ingropa mama, iar acuma tremur pt mine ca am sa o pierd si ca ea e o fata care doar s-a folosit de mine, dar inca nu stiu in ce scop, dar am sa aflu eu. E trist, e greu, e dureros.....
„
Comentarii:
0
|
Trackback: 0
|
11 August 2008 21:38
“
Incet totul reintra in normal in relatia asta. Ea incepe sa isi revina dupa pierderea suferita, iar eu inca nu am avut curajul sa ii cer explicatiile pt acel articol din ziar, poate ca nu e momentul sau ca poate nu vreau sa aduc iarasi nori asupra noastra. Cineva imi zicea intr-o notita la jurnal ca trebuie sa pun degetul pe rana. Are mare dreptate. Acum nu stiu ce sa fac, sa incerc sa descoper eu, sau sa imi zica ea. Sunt in stare sa trec peste multe, dar nu si peste minciuni. Chiar daca o iubesc enorm de mult simt ca o parte din mine se prabuseste. Oare cand am sa fiu si eu in stare sa pun piciorul in prag si sa clarific lucrurile?
„
Comentarii:
0
|
Trackback: 0
|
|
|